Casa Bácsi-Münich a fost una dintre specificele case de comercianţi ale Clujului epocii premoderne, caracterizate prin podul deschis spre piaţă, destinat depozitării mărfurilor. Clădirea se afla pe latura de nord a Pieţii Centrale a orașului (azi Piaţa Unirii nr. 21). A fost construită în fostul șanț de apărare al Cetății Vechi la începutul secolului al XVI-lea în urma finalizării construirii incintei a doua de fortificare a orașului, când zidurile Cetății Vechi și-au pierdut definitiv rolul defensiv. Edificiul a fost reconstruit în anul 1571 de către cei doi moștenitori ai imobilului, Péter Bácsi și Peter Münich (Barát), rezultând astfel o casă de locuit specifică renașterii clujene, construită pe trei nivele, cu încăperi boltite, o fațadă principală decorată cu ancadramente cioplite în stilul renașterii, marcate cu monograma lui Péter Bácsi și cu un foișor spre curte, prevăzut cu un șir de baluștri. În anul 1909 edificiul a fost cumpărat de către comerciantul Miklós Püspöky, care a decis demolarea clădirii și vinderea elementelor sculptate Colecţiei Numismatice şi de Antichităţi a Societăţii Muzeului Ardelean. Dintre elementele arhitectonice păstrate cea mai deosebită este poarta carosabilă, prevăzută cu o inscripție care citează una dintre sentințele lui Lucius Annaeus Seneca și cu un relief central, care sugerează funcția originală de han al edificiului. Ferestrele fațadei principale ale clădirii sunt asemănătoare ferestrelor dinspre curte ale casei Wolphard-Kakas, comandate de către Stephanus Wolphard, executate de către pietrarul clujean János Szécsi Seres.
(Ilustrație) István Sárdi, Piața Centrală a Clujului, ulei pe pânză 1849, (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)
(Ilustrație) Latura de nord a Pieții Unirii, fotograf neidentificat, a doua jumătate a sec. XIX (Biblioteca Județeană „Octavian Goga, Colecții speciale)