Prima așezare medievală de pe teritoriul centrului istoric al orașului Cluj atestată arheologic datează cel târziu în secolul al XII-lea. Această așezare, împreună cu castrul regal și satul de tip „subcetate” din Cluj-Mănăștur au fost devastate în timpul invaziei tătare din anul 1241, majoritatea locuitorilor fiind măcelărită. După invazia tătară așezarea a fost donată episcopului Transilvaniei și populată de „oaspeţii” de origine germană colonizați de către regele Ştefan al V-lea (1257-1269). Prima fortificare a așezării era cea a Cetății Vechi, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe un plan patrulater, cu turnuri interioare şi cu două porţi. Regele Carol Robert de Anjou (1308-1342) a ridicat localitatea la rangul de oraş în anul 1316.
În urma politicii de dezvoltare a oraşelor Ungariei, regele Sigismund de Luxemburg prin decretul din anul 1405 a conferit mai multor oraşe ale ţării, între care şi Clujul, rangul de oraş liber regal, acordându-le și dreptul de a se înconjura cu ziduri noi de fortificare. Noua incintă medievală a fost finalizată până la mijlocul secolului al XV-lea. Aceasta era o fortificație construită pe un plan dreptunghiular, prevăzut cu 20 de turnuri exterioare, dintre care șase funcționau ca porți de acces. Fortificația a suferit numeroase asedii în secolele următoare. Apărarea și repararea fortificației era asigurată de către breslele orașului, majoritatea intervențiilor fiind marcate cu lespezi comemorative decorate cu stema orașului, ori cu blazonul şi numele principelui și cu numele juzilor oraşului din perioada respectivă.
La începutul secolului al XVIII-lea vechile ziduri nu mai făceau faţă noilor cerinţe ale arhitecturii militare, fiind astfel construită fortificația Cetăţuii în stil Vauban între anii 1715-1723, după planurile arhitectului militar italian Giovanni Morando Visconti (1652-1717).
Vechile ziduri şi turnuri ale incintelor medievale au fost demolate în cursul secolului al XIX-lea, păstrându-se doar turnul de sud-est al Vechii Cetăţi, turnul breslei țesătorilor (ulterior devenit cel al pompierilor), turnul croitorilor, zidarilor, tâmplarilor, cizmarilor, precum şi câteva porţiuni ale zidurilor de fortificare.
(Ilustrație) Imaginea Clujului, gravor Georg Hofnafel, 1617, gravură colorată (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)
(Ilustrație) Turnul de Poartă din str. Podului, fotograf Ferenc Veress, 1869 (Szabó Ervin Könyvtár, Budapest)
(Ilustrație) Turnul de Poartă din str. Ungurilor, fotograf Ferenc Veress, 1869 (Szabó Ervin Könyvtár, Budapest)