6. Dincolo de supraviețuire: rezultatele expediției

/media/uploads/2025/06/25/ro-6.mp3

Ce au adus înapoi exploratorii de pe Belgica? Nu aur, nu comori ascunse, ci ceva cu mult mai valoros: cunoaștere.

Fotografiile realizate în cadrul voiajului, folosind aparate foto stereoscopice — speciale, gândite pentru captarea imaginilor 3D pe plăci de sticlă — nu sunt doar primele fotografii făcute dincolo de Cercul Polar de Sud, în banchiza Mării Bellingshausen sau în Peninsula Antarctică, ci sunt și adevărate opere de artă. Fotograful oficial al expediției, dr. Frederick Cook, era spontan și plin de duh, combinând un talent descriptiv rar cu abilități de fin observator, care creionau compoziții armonioase, iar fotografiile sale aveau o calitate uimitoare pentru perioada respectivă. Echipamentul fotografic de pe Belgica, de a cărui procurare însuși Emil Racoviță s-a ocupat, era german și francez, lentilele fiind produse de celebra firmă Zeiss. Pe lângă valoarea lor artistică, aceste fotografii au adus o contribuție majoră la cunoașterea unor teritorii considerate încă „pete albe” pe hărțile lumii.

Cele mai valoroase descoperiri sunt însă holotipurile — acele exemplare unice pe baza cărora s-au descris specii noi pentru știință. În urma expediției, au fost identificate aproximativ 290 de specii noi de plante și animale (în special nevertebrate). Deși unele au fost ulterior sinonimizate, valoarea lor științifică rămâne incontestabilă. Ele au contribuit semnificativ la înțelegerea ecosistemului polar sudic și a apelor care îl înconjoară.

Cunoașterea dobândită despre Antarctica, prin studiul materialelor biologice și geologice colectate, constituie adevărata comoară a expediției. Muzeul Regal de Istorie Naturală din Bruxelles păstrează și astăzi colecții valoroase: pinguini imperiali, papuași și Adélie, oase și embrioni de focă, pești de adâncime conservați în alcool. Pe o simplă lamelă de sticlă stă întins aproape invizibil o musculiță fără aripi, singura adaptată la vânturile cumplite ale Polului Sud: Belgica antarctica, descrisă ca specie nouă în urma expediției.

Emil Racoviță a creat prima colecție de embrioni de foci antarctice și a publicat lucrări de referință despre balene. A fost pionier în ecologie și etologie. Henryk Arctowski a propus o rețea internațională de stații polare și a fost pionier în studiile climatice; stația de cercetare poloneză îi poartă azi numele. Georges Lecointe a realizat hărți și observații astronomice esențiale, contribuind la cartografierea Antarcticii. Roald Amundsen și-a luat prima lecție de explorare polară în această expediție, devenind ulterior primul om care a atins Polul Sud. Frederick Cook, medicul și fotograful expediției, a imortalizat momente cheie și a fost providențial în supraviețuirea echipajului.